Trestie de zahăr

Saccharum officinarum, cunoscută sub numele de trestie de zahăr, este o specie de iarbă perenă, originară din Asia de Sud-Est, care poate atinge o înălțime de până la 5 metri. Frunzele sunt verzi, alternative, liniare și alungite, cu nervuri medii groase și margini zimțate. Tulpina conține un suc dulce, folosit ca băutură răcoritoare sau pentru producerea de siropuri, zahăr și melasă. De asemenea, din tulpini se extrage ceară, iar reziduul (bagasa) este folosit ca combustibil sau pentru fabricarea hârtiei și a fibrei. Planta preferă climate tropicale și subtropicale, cu precipitații anuale între 1000 și 5000 mm și temperaturi medii anuale între 15 și 41°C. Este o plantă foarte exigentă, epuizând rapid solul, dar poate fi cultivată intercalat cu leguminoase pentru a îmbunătăți fertilitatea solului. Înflorește la sfârșitul iernii sau începutul primăverii, cu flori albe sau aproape albe. Propagarea se face prin butași din tulpini sănătoase, cu 2-3 noduri, plantați la 2-5 cm adâncime. Tinerii lăstari apar în aproximativ două săptămâni.